Scrisoare de la suflet
10 Feb 2010 Lasă un comentariu
Crezi ca meriti sa te ridici din imensul gol care s-a format in jurul tau? Crezi ca ai puterea sa aduni cenusa sufletului tau sfarmat, lipit cu adeziv si apoi ars de focurile vietii .. sa il stropesti cu lacrimile sperantei si sa il remodelezi intr-o forma in care suferinta si durerea sa nu il recunoasca? Sau crezi tu, chip naiv, ca iti poti ingheta vreodata inima si lacrimile, spre a nu iti arata suferinta in fata lumii?
Da, poti, suflet murdar, dar oare astfel vei fi fericit? Nici pe departe, copilul meu prostut, caci eu .. te voi veghea mereu. Voi avea grija sa iti ard mereu sentimentele si sa te fac sa plangi cu lacrimi insangerate. Vei fi nefericit, atata timp cat vei ascunde cine esti cu adevarat. Voi avea grija sa te urmaresc peste tot, sa te chinui pana si cu ultimul gand insuportabil si neinteles pe care il ai … te voi face sa zbieri atunci cand nu vei avea glas … vei varsa rauri cristaline atunci cand vei cere linsite .. si vei simti cum te stingi desi tanjesti la viata …
Dar eu stiu cine esti … te cunosc mai bine decat ai reusit tu sa te cunosti inca, te iubesc mai mult decat te vei iubi tu vreodata .. si de aceea vei intelege de ce fac toate lucrurile astea .. de ce te chinui si te amarasc .. de ce te inalt si te cobor .. pentru ca desi stiu ca vrei … nu o sa te las sa te transformi in persoana insipida si rece, care incerci sa fii .. nu te voi lasa niciodata sa uiti de copilul dulce si suav care crede ca lumea e buna .. desi e dezamagit de mii si mii de ori. nu te voi lasa sa lasi in spate zambetele pe care le-ai provocat sau lacrimile pe care le-ai cerut. Nu te voi lasa sa uiti ca tu esti cea care plange cu lumea .. rade cu lumea .. traieste cu lumea .. care e mereu acolo pentru cine are nevoie. Si nu in ultimul rand, nu te voi lasa sa uiti ca oricat de greu ar fi si oricat de dur ar parea jocul vietii, mereu va fi cineva care nu te va lasa.
Cu dragoste,
Constiinta ta.

Recent Comments